Continuăm seria celor 20 de studii psihologice care au influențat major și au schimbat viziunea psihologiei asupra atitudinii și comportamentului uman.

Primele 10 dintre cele mai influente studii psihologice din istorie le gasesti mai jos:

20 Dintre Cele Mai Influente Studii Psihologice din Istorie (partea I)

.

Robbers-Cave-Studiu
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

 

11. Studiul Robbers Cave

Studiu realizat de: Muzafer și Carolyn Sherif

Studiu realizat în 1954 la Universitatea din Oklahoma

Detalii despre experiment: Acest experiment, care a urmărit studiul conflictului de grup, a fost considerat de cele mai multe ori ca fiind în afara normelor etice.

În 1954, cercetătorii de la Universitatea din Oklahoma au repartizat 22 de băieți de 11 și 12 ani proveniți din medii similare în două grupuri. Cele două grupuri au fost repartizate în zone separate într-o tabără de vară, unde au avut misiunea de a se conecta ca o comunitate socială. Niciun grup nu a știut de existența celuilalt timp de o săptămână întreagă. S-au creat legături ăntre colegii de grup în acea perioadă.

Odată ce cele două grupuri au avut voie să intre în contact, au arătat semne clare de prejudecăți și ostilitate față de cei din celălalt grup, deși li s-a acordat doar un timp foarte scurt pentru a-și dezvolta grupul social. Pentru a spori conflictul dintre grupuri, experimentatorii le-au cerut să concureze între ei într-o serie de activități. Acest lucru a creat ostilitate și, în cele din urmă, grupurile au refuzat să mănânce în aceeași cameră.

Faza finală a experimentului a implicat transformarea grupurilor rivale în prieteni. Activitățile amuzante pe care experimentatorii le plănuiseră inițial (focuri de artificii, vizionarea de filme) nu au funcționat, așa că au creat exerciții de lucru în echipă, unde cele două grupuri au fost forțate să colaboreze. La sfârșitul experimentului băieții au decis să călătorească în același autobuz, demonstrând că acest conflict poate fi rezolvat și că prejudecățile sunt depășite prin cooperare.

 

studiul de fals consens
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

12.Studiul efectului de fals consens

 Studiu realizat de: Lee Ross

Studiu realizat în 1977 la Universitatea Stanford

Detalii experiment: În 1977, un profesor de psihologie socială de la Universitatea Stanford, Lee Ross, a realizat un experiment care, în termeni simpli, se concentrează asupra modului în care oamenii pot concluziona incorect că alții gândesc la fel ca ei sau fac un “consens fals” între credințele și preferințele celorlalți. Ross a realizat studiul pentru a sublinia modul în care efectul de “consens fals” funcționează.

În prima parte a studiului participanților li s-a cerut să citească despre situațiile în care a avut loc un conflict și apoi li s-au spus două modalități alternative de a răspunde situației. Ei au fost rugați să facă trei lucruri:

Să ghicească ce opțiune ar alege alte persoane

Să spună ce opțiune ar alege ei înșiși

Să descrie atributele persoanei care probabil ar alege  fiecare dintre cele două opțiuni

Ceea ce a arătat studiul a fost că majoritatea subiecților credeau că alți oameni ar face aceleași alegeri ca și ei, indiferent de care dintre cele două răspunsuri. Acest fenomen este numit efectul de fals consens.

Cea de-a doua observație a acestui studiu important este că atunci când participanților li s-a cerut să descrie atributele oamenilor care probabil vor face alegerea opusă propriei lor, au făcut predicții îndrăznețe și uneori negative despre personalitățile celor care nu ar împărtăși aceeași opțiune .

schacter-singer-studiu-emotie
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

 

13.  Studiul lui Schachter și a lui Singer despre emoție

Studiu realizat de: Stanley Schachter și Jerome E. Singer

Studiu realizat în 1962 la Universitatea Columbia

Detalii experiment: În 1962, Schachter și Singer au realizat un experiment pentru a-și dovedi teoria emoției.

În cadrul studiului, un grup de 184 de participanți de sex masculin au fost injectați cu epinefrină (adrenalină), un hormon care induce excitare, conducând la reacții precum creșterea bătăilor inimii, tremuratul și respirația rapidă.

Participanților la studiu li s-a spus că au fost injectați cu un medicament nou pentru a le testa vedere. Primul grup de participanți a fost informat despre posibilele efecte secundare pe care le-ar putea produce injectarea, în timp ce al doilea grup de participanți nu a fost. Participanții au fost apoi plasați într-o cameră în compania unui fals participant, care de fapt făcea parte din echipa de cercetare. Falsul participant la studiu a acționat în două moduri: euforic sau supărat. Participantii care nu au fost informati cu privire la posibilele efectele secundare ale injectiei s-au simțit mai fericiți decat cei care au fost informați.

Ceea ce Schachter și Singer încercau să înțeleagă a fost modul în care cunoașterea sau gândurile influențează emoțiile umane. Studiul lor ilustrează importanța modului în care oamenii interpretează stările fiziologice, care formează o componentă importantă a emoțiilor noastre. Deși teoria lor cognitivă a excitației emoționale a dominat domeniul psihologiei timp de două decenii, a fost aspru criticată din două motive principale: mărimea efectului observat în experiment nu a fost semnificativă, iar alți cercetători au avut dificultăți în repetarea experimentului.

studiu - atentia selectiva
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

14.Experimentul Atenției Selective / Experimentul Gorilei “Invizibile”

Studiu realizat de: Daniel Simons și Christopher Chabris

Studiu realizat în 1999 la Universitatea Harvard

Detalii experiment: În 1999, Simons și Chabris și-au desfășurat celebrul test de conștientizare la Universitatea Harvard.

Participanții la studiu au fost rugați să urmărească un videoclip și să contorizeze câte pase au avut loc între jucătorii de baschet din echipa albă. Videoclipul se mișca  într-un ritm moderat, iar urmărirea paselor pare o sarcină relativ ușoară. Ceea ce majoritatea oamenilor nu observă în mijlocul numărării lor este că, în mijlocul testului, un bărbat în costum de gorilă a intrat pe teren și a stat în centru înainte de a pleca din cadru.

Studiul a constatat că majoritatea subiecților nu au observat deloc gorila, dovedind că oamenii își supraestimează adesea abilitatea de a-și îndeplini în mod eficient sarcina multiplă. Ceea ce studiul dorea să dovedească este că atunci când oamenii sunt rugați să participe la o singură sarcină, ei se concentrează atât de puternic asupra acelui element încât pot să piardă din vedere alte detalii importante.

studiu-inchisoarea-stanford
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

15. Studiul Inchisoarea Standford

 Studiu realizat de Philip Zimbardo

Studiu realizat în 1971 la Universitatea Stanford

Detalii despre experiment: Unul dintre cele mai citate și controversate experimente din domeniul psihologiei este Experimentul din închisoarea Stanford în care profesorul de psihologie Philip Zimbardo a încercat să studieze asumarea de roluri într-o situație controversată.

Experimentul din închisoarea Stanford a fost conceput pentru a studia comportamentul indivizilor “normali” atunci când li s-a atribuit rolul de prizonier sau gardian. Subiecții care au fost recrutați pentru a participa au primit roluri de “paznici” sau “deținuți”, iar Zimbardo a jucat rolul de gardian. Subsolul clădirii de psihologie a reprezentat închisoare și au fost luate măsuri pentru a o face să arate și să se simtă cât mai realist posibil. Gardienilor din închisoare li s-a spus își joace rolul timp de două săptămâni, în care însă să nu abuzeze fizic niciunul dintre cei care jucau rolul de deținut în timpul studiului.

După câteva zile, gardienii penitenciarului au devenit foarte abuzivi verbal față de deținuți și mulți dintre prizonieri au devenit supuși celor aflați în roluri de autoritate. Experiența experimentală a trebuit în mod inevitabil să fie anulată, deoarece unii dintre participanți au prezentat semne tulburătoare de schimbare la nivel psihic.

Deși experimentul a fost considerat ca nefiind etic, mulți psihologi consideră că rezultatele au arătat cât de mult comportamentul uman este situațional și că oamenii se vor conforma anumitor roluri dacă condițiile sunt corecte.

experimentul miligram
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

16.Experimentul lui Stanley Milgram

Studiu realizat de Stanley Milgram

Studiu realizat în 1961 la Universitatea Stanford

Detalii despre experiment: Studiul din 1961 realizat de psihologul Stanley Milgram a fost conceput pentru a măsura disponibilitatea oamenilor de a se supune autorităților atunci când au fost instruiți să efectueze acte care contravin moralității lor.

Participanților li s-a spus că participă la un experiment legat de studiul memoriei. Ei au fost rugați să privească o altă persoană (care era de fapt un actor), să facă un test de memorie și au fost instruiți să apese un buton care pornea un șoc electric de fiecare dată când persoana primea un răspuns greșit (actorul nu a primit efectiv șocurile, dar s-a purtat ca și cum i-ar fi fost administrate).

Participanților li s-a spus să joace rolul de “profesor” și să administreze șocuri electrice “elevului”, de fiecare dată când răspundea incorect la o întrebare. Cei din echipa de cercetare le-au cerut participanților să continue să crească gradual șocurile după fiecare răspuns greșit  și cei mai mulți dintre ei au ascultat chiar dacă persoana care a terminat testul de memorie părea a se afla în mare durere. În ciuda acestor proteste, mulți participanți au continuat experimentul atunci când figura autorității le-a îndemnat să crească tensiunea după fiecare răspuns greșit până când unii îi administrau eventual șocurile electrice letale.

Acest experiment a arătat că oamenii sunt condiționați să respecte autoritatea și, de obicei, vor face acest lucru, chiar dacă contravin moralității lor naturale sau bunului simț.

studiu-mama-surogat
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

17. Studiu Mama Surogat

 Studiu realizat de: Harry Harlow

Studiu realizat din 1957-1963 la Universitatea din Wisconsin

Detalii experiment: Într-o serie de experimente controversate, la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, Harry Harlow a studiat importanța iubirii mamei pentru o dezvoltare sănătoasă a copilăriei.

Pentru a face acest lucru a separat câteva maimuțe de mamele lor la câteva ore după naștere și le-a lăsat să fie crescute de două “mame surogat”. Una dintre mamele surogat a fost făcută din sârmă și avea o sticlă sticlă atașată pentru mâncare; cealaltă a fost confecționată din păr fin, dar nu avea hrană. Cercetătorul a constatat că maimuțele copil au petrecut mult mai mult timp cu mama de cârpă cu păr fin decât cu mama de sârmă, dovedind astfel că afecțiunea joacă un rol mai important decât hrana atunci când vine vorba de nevoia copilului. De asemenea, au descoperit că maimuțele care au petrecut mai mult timp alături de  mama din cârpă au crescut mai sănătos.

Acest experiment a arătat că dragostea, așa cum este demonstrată de contactul corpului fizic, este un aspect mai important al legăturii părinte-copil decât furnizarea altor nevoi de bază, cum ar fi hrana.

studiu-bunul-samaritean
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

18. Studiul Bunul Samaritean

 Studiu realizat de: John Darley și Daniel Batson

Studiu realizat în 1973 la Seminarul Teologic Princeton

Detalii experiment: În 1973, a fost creat un experiment de către John Darley și Daniel Batson, pentru a investiga potențialele cauze care stau la baza comportamentului altruist. Cercetătorii experimentali au stabilit trei ipoteze pe care doreau să le testeze:

Oamenii religioși nu sunt mai înclinați să sară în ajutor decât cei laici.

Oamenii aflați în mare grabă nu sunt tentati să ofere ajutor.

Oamenii care sunt religioși pentru câștigul personal sunt mai puțin susceptibili de a ajuta decât cei care sunt religioși pentru că vor să obțină o înțelegere spirituală și personală.

Participanții la cursurile Seminarului Teologic care au fost aleși ca subiecți în cadrul studiului primiseră în mod clar o instruire religioasă. Acestora li s-a spus să se plimbe de la o clădire la alta în cadrul universității. Între cele două clădiri se afla un om rănit care avea nevoie de mare ajutor. Prima variabilă care a fost testată a fost gradul de impresionare și rapiditatea de reacție a  subiecților.  Unii au fost rugați să nu se grăbească, iar alții au fost informați că viteza este esențială în cadrul experimentului.

Rezultatele experimentului au fost intrigante, graba participanților fiind factorul principal de influență asupra comportamentului. Când subiectul nu se grăbea, aproape două treimi dintre participanți s-au oprit să ofere asistență. Atunci când subiectul a fost grăbit, ajutorul oferit a scăzut la doar unul din zece participanți.

Credințele religioase nu au influențat deloc rezultatele și s-a dovedit că nu este un factor esențial care să determine schimbări majore de atitudine în fașa uner sarcini care implica graba.

efectul de halou-studiu
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

19.Studiul Efectul de Halou

Studiu realizat de: Richard E. Nisbett și Timothy DeCamp Wilson

Studiu realizat în 1977 la Universitatea din Michigan

Detalii despre experiment: Efectul Halou te o prejudecată cognitivă potrivit căreia percepția asupra unei trăsături (de exemplu, caracteristica dominantă a unei persoane sau obiect) este influențată de percepția asupra unei alte trăsături a aceleiași persoane sau obiect.

În cadrul experimentului, studenții aleși pentru a participa la studiu au fost rugați să evalueze un profesor de psihologie în timp ce îl văd într-un interviu filmat. Elevii au fost repartizați aleatoriu într-unul din cele două grupuri create și fiecărui grup I s-a prezentat unul dintre cele două interviuri diferite cu același profesor. În primul videoclip, instructorul s-a prezentat ca pe cineva plăcut, respectând inteligența și motivația studenților săi, flexibil în abordarea sa de predare și entuziasmat de orele sale. În cel de-al doilea interviu, el s-a prezentat mult mai rece și neîncrezător față de studenți și destul de rigid în stilul său de predare.

După vizionarea videoclipurilor, subiecții au fost rugați să evalueze profesorul din punct de vedere fizic, maniere și accentul său, chiar dacă manierismul și accentul său au fost păstrate la fel în ambele versiuni ale videoclipurilor. Subiecții au fost rugați să evalueze profesorul pe o scară de 8 puncte, variind de la “imi place extrem” la “imi displace extrem”. Studenților li s-a solicitat să acorde o mare importanță aspectului fizic și trăsăturilor profesorului.

După ce au răspuns la chestionar, respondenții au fost nedumeriți de reacțiile lor la casetele video și la chestionare. Studenții nu au putut să explice de ce au acordat profesorului un rating mare. Cei mai mulți au spus că ceea ce le-a plăcut din ce a transmis profesorul nu a afectat deloc evaluarea caracteristicilor lui individuale. Lucrul interesant cu privire la acest studiu este că oamenii pot înțelege fenomenul, dar aceștia nu știu când acesta se întâmplă. Fără să-și dea seama, oamenii fac judecăți legate de aspectul fizic, și, chiar și atunci când este subliniat, pot încă să nege fenomenul.

studiul-monstrul
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

20.Studiul Monstrul

Studiu realizat de: Wendell Johnson

Studiu realizat în 1939 la Universitatea din Iowa

Detalii experiment: Studiul Monstrul a primit acest titlu negativ datorită metodelor neetice care au fost folosite pentru a determina efectele terapiei prin vorbire pozitivă și negativă asupra copiilor.

Wendell Johnson de la Universitatea din Iowa a selectat douăzeci și doi de copii orfani, unii cu difficultăți de vorbire și alții fără. Copiii au fost repartizați în două grupuri, iar grupul de copii cu dificultăți de vorbire a fost plasat pentru terapia prin vorbire pozitivă, în care au fost lăudați pentru fluența și dicția lor. Copiii fără aceste dificultăți au fost plasați pentru terapia prin vorbire negativă, în care au fost criticați pentru fiecare greșeală gramaticală pe care au făcut-o. Ca rezultat al experimentului, unii dintre copiii care au participat la terapia prin vorbire negativă au păstrat probleme de vorbire pentru tot restul vieții lor, fiind un exemplu  semnificativ a importanței consolidării vorbirii pozitive în educație.

 

Dacă vrei să afli și mai multe despre cum  despre cum funcționează mintea ta, despre cum poți folosi hipnoza pentru a-ți schimba viața sau a-i ajuta pe cei din jurul tău, te invit atunci la următorul Training Profesional de Hipnoză, oferit de Asociația Română de Hipnoză in perioada 19-24 Martie 2018.

Pentru a te înscrie la următorul Training Profesional de Hipnoză precum și pentru a vedea mai multe detalii și programul pe zile dă click AICI.

Dacă ți-a plăcut, poți chiar să te abonezi la newsletter! Chestia aia de mai jos unde bagi datele tale si apoi dai click pe butonul roșu pe care scrie ‘Mă Abonez’!

PS: Spread the Dragostea! Dă și altora să citească, distribuie mai departe!

0/5 (0 Reviews)