Descoperă 12 dintre Prejudecățile și Ideile Preconcepute care ne conduc viața

Creierul uman este capabil de 1016 procese pe secundă. Asta înseamnă 10 urmat de 16 zerouri!!! Asta îl face mult mai puternic decât orice computer care există în prezent.

Și cu toate acestea, nu este perfect. Mai mult decât atât, dintr-un anumit punct de vedere putem spune că mintea noastră are limitări majore.

Un calculator poate face calcule de mii de ori mai bine decât putem noi și de miliarde de ori mai rapid decât ar putea vreodată creierul nostru.

În plus, suntem supuși unor automatisme care ne determină să luăm decizii îndoielnice și să ajungem astfel la concluzii eronate. Dar nu sari la concluzii. Să-i dăm totuși Cezarului ce-i al Cezarului.

Aceste automatisme au un rol foarte clar și foarte simplu. Este un principiu de care căutăm să ne folosim cât mai mult în toate activitățile noastre, de la interacțiunile sociale la cele intime sau sportive, de la cele profesionale la cele spirituale.

Principiul despre care vorbesc, se află la baza evoluției universale și este omniprezent în natură. Mă refer aici desigur la principiul câștigului maxim cu minim de efort.

Acesta este principiu care se află în spatele oricărui automatism, fie că este vorba de comportament, gândire sau simțire.

Ori de câte ori învățăm ceva nou, creierul nostru „turează” la putere maximă, pentru a putea asimila informația, pentru a o înțelege, clasifica, organiza și a o conecta la restul de informații deja prezente în mintea noastră.

Acest lucru creează conexiuni noi în creier și este ca și cum ai crea un drum nou printr-un loc care până acum a fost neatins sau ca și cum un copil s-ar juca pe plajă și ar trage o linie prin nisip permițând apei din găletușă să ajungă cât mai ușor în mare.

La început merge un pic mai greu dar apoi, cu fiecare nouă repetare, cu fiecare nouă trecere, drumeagul devine potecă, apoi drum, apoi șosea. Cu fiecare trecere a degetului prin nisip, linia se adâncește, se lărgește și devine un canal pe unde pot trece apoi în timp sute și mii de litrii de apă.

Dar de ce se întâmplă așa? Simplu. Natura urmează calea celei mai mici rezistențe sau opoziții. Cu alte cuvinte, rezultate maxime cu minim de efort.

Natura nu se întreabă dacă acest lucru ne ajută sau nu, dacă ne este de folos sau nu, dacă ne ridică sau ne doboară. Toate aceste judecăți și interpretări aparțin omului.

Acest principiu este pus în practică în multe moduri. El este cunoscut drept obiceiuri, obișnuințe, idei preconcepute, prejudecăți, șamd.

Lista acestora este luunnnggăă (pe bune, chiar este super lungă… vorbim aici de sute de astfel de automatisme)! În acest articol m-am gândit să îți ofer doar 12 dintre cele mai comune și mai des întâlnite prejudecăți cognitive.

Înainte de a începe, este important să distingem între prejudecățile cognitive și erorile logice. O eroare logică este o eroare în argumentarea logică (de exemplu, atacuri ad hominem, pante alunecoase, argumente circulare, apel la forță etc.).

O prejudecată cognitivă, pe de altă parte, este o adevărată deficiență sau o limitare a gândirii noastre – un defect în judecată care apare din erorile de memorie, din atribuirea socială și din greșeli (cum ar fi erorile statistice sau falsul simț al probabilității).

Unii specialiști în psihologie socială consideră că prejudecățile cognitive ajută la procesarea mai eficientă a informațiilor, mai ales în situații periculoase.

Totuși, acestea ne pot conduce către erori grave. Suntem predispuși la astfel de greșeli în judecată, dar cel puțin putem să le conştientizăm. Iată câteva dintre cele mai importante prejudecăţi care trebuie ţinute minte.

1. Prejudecata Confirmării

Prejudecata Confirmarii - surori gemene razand
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn
Pe scurt și pe românește, asta ar suna cam așa: îmi place de tine și de ceea ce spui pentru că este similar cu ce spun eu.

Ne place să fim de acord cu oamenii care sunt de acord cu noi. Nu doar că ne place, ne dori acest lucru. De aceea vizităm doar site-uri care ne exprimă opiniile politice și ne agățăm de oamenii cu care avem opinii și gusturi similare.

Tindem să ne simţim frustraţi și deranjați sau chiar agresați de indivizi, grupuri și surse de știri care ne fac să ne simțim inconfortabili sau nesiguri în ceea ce ne privește opiniile – ceea ce psihologul comportamental B. F. Skinner numea disonanță cognitivă.

Acest mod de comportament preferențial este cel care duce la prejudecata confirmării.

Definiția ar suna așa: actul, adesea inconștient, de a face referire numai la acele perspective care ne alimentează punctele de vedere preexistente, în același timp ignorând sau respingând opiniile, indiferent cât de valabile sau valide, care amenință viziunea noastră asupra lumii. Și paradoxal, internetul a făcut această tendință chiar mai rea.

 

2. Prejudecata Exclusivului
Prejudecata exclusivului - gasca de prieteni razand
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Oarecum asemănătoare cu prejudecata confirmării este cea a exclusivului: o manifestare a tendințelor noastre tribale înnăscute.

În mod neașteptat, o mare parte din acest efect poate avea legătură cu oxitocina, așa-numita “moleculă a dragostei”.

Acest neurotransmițător, care ne ajută să realizăm legături strânse cu oamenii din grupul nostru, îndeplinește funcția exact opusă a prejudecăţii de dinainte.

Ne face să fim suspicioşi, temători și chiar antipatici celorlalţi. În cele din urmă, prejudecata exclusivului ne determină să supraestimăm abilitățile și valoarea grupului nostru imediat, în detrimentul oamenilor pe care nu-i știm cu adevărat.

 

 

3. Eroarea Pariorului
Eroarea Pariorului - jocuri de noroc
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Se numește o eroare, dar este mai mult o problemă în gândire. Tindem să acordăm o greutate imensă evenimentelor anterioare, crezând că vor influența cumva rezultatele viitoare.

Vrei un exemplu clasic? Când dăm cu banul! După ce a căzut pajura, să spunem, de 5 ori consecutiv, înclinația noastră este de a anticipa o creștere a probabilității ca următoarea aruncare a monedei să fie cap; probabilitatea „trebuie” să fie în favoarea capului.

Dar, în realitate, cotele sunt încă 50/50. După cum spun statisticile, rezultatele obținute în diferite aruncări sunt statistic independente, iar probabilitatea oricăror rezultate este de 50%.

În mod similar, există și tendința de așteptare pozitivă – care adesea cauzează dependența de jocuri de noroc. Este ideea că norocul nostru se va schimba în cele din urmă şi că norocul este pe drum.

De asemenea, contribuie la concepția greșită a “mâinii fierbinți”. În mod similar, este același sentiment pe care îl avem atunci când începem o nouă relație care ne face să credem că va fi mai bună decât cea de dinainte.

 

 

4. Rationalizarea Post-Achiziție
Rationalizarea Post-achizitie - mall
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Amintește-ți că ai cumpărat ceva cu totul inutil, defectuos sau exagerat de scump, apoi ai raționalizat achiziția într-o asemenea măsură încât te-ai convins că a fost o idee minunată.

Da, aceasta este raționalizarea post-cumpărare în acțiune – un fel de mecanism încorporat care ne face să ne simțim mai bine după ce luăm decizii grele, mai ales la casa de marcat.

De asemenea, cunoscută şi sub numele de Sindromul cumpărătorului Stockholm, este o modalitate de a ne justifica subconștient achizițiile – în special pe cele scumpe.

Psihologii sociali spun că rezultă din Principiul Angajamentului, din dorința noastră psihologică de a rămâne consecvenţi și de a evita o stare de disonanță cognitivă.

 

 

5. Neglijarea Probabilităţii
Neglijarea probabilitatii - stewardesa
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Foarte puțini dintre noi au o problemă cu plimbările cu maşina, dar mulți dintre noi se confruntă cu o teamă reală de a intra în avion și de a zbura la altitudine.

Zborul, evident, este o activitate complet nefirească și aparent periculoasă. Cu toate acestea, aproape toți ştim și recunoaștem faptul că probabilitatea de a muri într-un accident auto este semnificativ mai mare decât a muri într-un accident de avion.

Creierul nostru însă nu ne va elibera de această logică (statistic, șansa de a muri într-un accident auto este de 1/84, comparativ cu 1/5.000 şanse de a muri într-un accident aviatic [alte surse indică şi 1/20.000]).

Este același fenomen care ne face să ne îngrijorăm că putem fi uciși într-un act de terorism, spre deosebire de ceva mult mai probabil, cum ar fi alunecarea pe scări sau otrăvirea accidentală.

Asta este ceea ce psihologul social Cass Sunstein numește Neglijarea Probabilității – incapacitatea noastră de a înțelege în mod corespunzător un sentiment de pericol și de risc.

Acest aspect ne conduce adesea la supraestimarea riscurilor unor activități relativ inofensive, în timp ce ne forțăm să depășim cele mai periculoase situaţii.

 

 

6. Prejudecata Selecţiei Observaţionale
Prejudecata - selectiei observationale - pisica neagra, ghinion
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Acesta este efectul observării bruşte a lucrurilor pe care nu le-am observat cu mult înainte, considerând în mod greșit că frecvența stimulului a crescut.

Un exemplu perfect este ceea ce se întâmplă după ce cumpărăm o mașină nouă și începem în mod inexplicabil să vedem aceeași mașină practic peste tot.

Un efect similar li se întâmplă și femeilor gravide care observă brusc o mulțime de alte femei însărcinate în jurul lor. Sau poate fi un număr sau un cântec unic.

Acestea nu apar mai frecvent ci pur și simplu mintea noastră s-a „obișnuit” cu acel stimul și „alege” și ne face să îl observăm mai des.

Problema este că majoritatea oamenilor nu recunosc acest lucru ca pe o tendință selectivă și cred că aceste evenimente se întâmplă cu o frecvență mai mare – ceea ce poate fi un sentiment foarte deranjant.

Este, de asemenea, o prejudecată cognitivă care contribuie la sentimentul că apariția anumitor lucruri sau evenimente nu poate fi o coincidență (chiar dacă este).

 

 

7. Prejudecata Rutinelor

Prejudecata Rutinelor - rutina zilnica
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Noi oamenii tindem să fim îngrijorați de schimbare, care adesea ne determină să facem alegeri care să garanteze că lucrurile rămân aceleași sau că se schimbă cât mai puțin posibil.

Este redundant să mai spun că acest lucru are ramificații în tot, de la politică la economie, de la viața socială la cea familială, de la sport la distracție.

Ne este vorba că ne place să rămânem fideli rutinelor și obișnuințelor noastre, partidelor politice cu care suntem de acord sau mesei noastre preferate de la restaurant. Ne este aproape imposibil să nu fim astfel.

O parte din pericolul acestei prejudecăți este ipoteza nejustificată că o altă alegere va fi inferioară sau că va face lucrurile să se înrăutățească.

Prejudecata rutinelor poate fi comparată cu zicala “Dacă nu este stricat, nu îl repara” – un principiu care ne hrăneşte tendințele conservatoare.

 

 

8. Prejudecata Negativităţii 
Prejudecata negativitatii - barbat singur si trist pe banca
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Oamenii tind să acorde mai multă atenție știrilor rele – și asta pentru că suntem fiinţe morbide. Oamenii de știință afirmă că este ceva absolut natural. Este un factor evolutiv.

Atenția noastră este selectivă, având o preferință către știrile negative pe care le tratează cu prioritate și le percepe ca fiind mai importante sau mai profunde.

Cum spuneam, motivul este unul pur evolutiv. Mileniile petrecute în savană au modelat creierul uman să fie atent la tot ce înseamnă negativ pentru simplu motiv că, un om prevenit este un om pregătit.

Dacă sunt pregătit de un dezastru, mă pot proteja de el.

De asemenea, avem tendința de a da mai multă credibilitate știrilor negative, poate pentru că suntem suspicioși sau plictisiți de cele contrare.

Ştirile proaste pot fi mai adaptabile şi mai interesante decât nişte veşti bune (de exemplu, “dinţii ascuţiţi ai tigrului” față de “această zmeură este delicioasă”).

Astăzi riscăm să trăim în negativism în detrimentul unor știri cu adevărat bune. Steven Pinker, în cartea The Better Angels of Our Nature: Why Violence Has Declined, susține că violența, criminalitatea războiul și alte nedreptăți sunt în continuă scădere, însă majoritatea oamenilor ar argumenta că lucrurile se înrăutățesc – ceea ce este un exemplu perfect de prejudecată a negativităţii.

 

 

9. Efectul de Turmă 
Efectul de turma - OI
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Deși suntem deseori inconștienți de acest lucru, ne place să fim de acord cu mulţimea. Atunci când oamenii încep să aleagă un câștigător sau un favorit, creierul nostru individualizat începe să se închidă și să intre într-un fel de mentalitate de tip “efect de turmă”.

Dar nu trebuie să fie vorba despre o mulțime mare sau despre capriciile unei națiuni întregi, ci despre grupuri mici, cum ar fi o familie sau chiar un grup de colegi de birou.

Efectul de turmă este ceea ce cauzează deseori ca anumite comportamente şi norme sociale să se răspândească în rândul grupurilor de indivizi, indiferent de dovezile sau motivele lor.

Acesta este motivul pentru care sondajele de opinie pot fi deseori dăunătoare, deoarece acestea pot orienta perspectivele persoanelor în consecință.

Desigur, cei care știu acest lucru se folosesc tocmai de aceste unelte pentru a influența opinia publică.

O bună prietenă a mea, specialistă în statistică chiar mi-a spus la un moment dat, cu toată seriozitatea: spune-mi ce vrei să demonstrezi iar eu voi crea un studiu care să ateste teorema ta. Oricare ar fi aceea.

Îți sugerez să iei pauză din citit acum 10 secunde și să mai citești odată ultima frază…

O mare parte din această prejudecată are de-a face cu dorința noastră încorporată de a ne încadra și de a ne conforma, așa cum a fost demonstrat de experimentele Asch.

 

10. Prejudecata Proiecţiilor 
Prejudecata proiectiilor - barbat ganditor
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Suntem „prinși” în interiorul minții noastre 24/7 și adesea este dificil pentru noi să ne proiectăm în afara limitelor conștiinței și preferințelor proprii.

Tindem să presupunem că majoritatea oamenilor gândesc la fel ca noi – deși nu poate fi justificată o astfel de gândire. Acest dezavantaj cognitiv conduce adesea la un efect asociat, cunoscut sub numele de falsul consens, în cazul în care avem tendința să credem că oamenii nu doar că gândesc ca noi, ci și sunt de acord cu noi.

Este o tendință în care supraestimăm cât de tipici și de normali suntem, în care presupunem că există un consens atunci când nu există niciunul.

Mai mult, această tendință poate crea senzaţia pentru membrii unui grup radical sau marginalizat, că mai mulți oameni din exterior sunt de acord cu ei (deşi nu sunt).

Sau poate provoca încrederea exagerată pe care oamenii o au atunci când se prezice câștigătorul unei confruntări electorale sau al unui eveniment sportiv.

 

 

11. Prejudecata Prezentului 
Prejudecata prezentului - timp, ceas
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Oamenilor le este foarte greu să se imagineze în viitor. Mai mult decât atât, oamenilor (adică mie și ție) le este foarte dificil să îți modifice comportamentele și așteptările ca urmare a acestor gânduri predictive despre viitor.

Cei mai mulți dintre noi ar prefera să simtă plăcerea în momentul actual, lăsând durerea pe mai târziu. Aceasta este o prejudecată care este deosebit de îngrijorătoare atât pentru economiști (refuzul nostru de a nu cheltui excesiv și de a economisi bani) cât și pentru cei care lucrează în domeniul sănătății.

Într-adevăr, un studiu din 1998 a arătat că, atunci când s-au făcut alegeri alimentare pentru săptămâna ce urmează, 74% dintre participanți au ales fructe. Dar când alegerea a fost pentru ziua curentă, 70% au ales ciocolata.

 

 

12. Efectul Ancorării 
Ectul ancorarii - femeie la cumparaturi
Shares
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+
  • LinkedIn

Cunoscută şi sub numele de capcana relativității, aceasta este tendința în care comparăm și contrastăm doar un set limitat de elemente. Poartă acest nume deoarece avem tendința de a ne fixa pe o valoare sau pe un număr care vor fi comparate cu orice altceva.

Exemplul clasic este cel al unui articol cu preţ redus dintr-un magazin. Tindem să vedem (și să apreciem) diferența de preț, dar nu prețul în sine, ca întreg.

Acesta este motivul pentru care unele meniuri de la restaurante au aperitive foarte costisitoare, în timp ce includ și mai multe feluri de mâncare (aparent) la prețuri rezonabile. De asemenea, tot acest efect este responsabil de tendința de a opta pentru varianta de mijloc atunci când avem de luat o decizie, variantă nici prea scumpă, dar nici prea ieftină.

După cum vezi, aceste prejudecăți cognitive ne conduc viața, fie că ne dorim acest lucru sau nu. Și nu am menționat decât 12 dintre ele. Cum spuneam și la începutul acestui articol, există sute de astfel de prejudecăți și toate se regăsesc la nivelul subconștient al minții.

Mintea Subconștientă este lăcașul automatismelor, al obiceiurilor, și prejudecăților și este „locul” unde le poți schimba, modifica, edita, anula, sau elimina.

Unul dintre modurile în care poți face acest lucru este Autohipnoza, care îți permite să comunici cu Subconștientul tău la cel mai profund nivel. Autohipnoza este cea mai bună metodă de transformare și dezvoltare personală și poți face toate aceste transformări fără ajutorul sau intervenția cuiva.

Pentru a afla mai multe despre Autohipnoză dă click aici.

Dacă vrei să ajuți oamenii să îți vindece rănile sufletești, emoționale sau psihice, dacă vrei să îi ajuți să devină conștienți și să se elibereze de prejudecățile cognitive cu care se confruntă, atunci îți recomand să vezi pagina de prezentare a Trainingului Profesional de Hipnoză pe care Asociația Română de Hipnoză îl oferă de mai multe ori pe an. Mai multe detalii găsești aici.

Sunt curios să aflu părerea ta despre acest articol și te invit să îmi sugerezi și alte prejudecăți pe care le au oamenii, pe care să le dezbat în articole viitoare.

Scrie părerea ta și sugestiile tale în comentariu mai jos!