“Simt că îmi pierd echilibrul…”

“Simt că nu mă mai pot controla…”

“Simt că-mi sare inima din piept…”

“Respir mult prea greu…”

“Cred că am un atac de cord…”

Atacurile de panică pot fi înspăimântătoare, dar, din fericire, episoade inofensive fizic. Acestea pot apărea întâmplător sau după ce o persoană este expusă la diverse evenimente care pot “declanșa” un atac de panică. Mulți dintre cei care experimentează pentru prima oară senzațiile unui atac de panică ajung de urgență într-un spital sau în cabinetul unui doctor, cu cele mai negre așteptări posibile.

Dacă crezi că lipsa unui diagnostic cu un grad mare de risc aduce liniște, ei bine, în cele mai multe cazuri reușește doar să sporească anxietatea și frustrarea “dacă sunt fizic  bine, ce se întâmplă cu mine? Știu ce am trăit și ar trebui să existe o cauză pentru asta”. Cam așa se desfășoară de cele mai multe ori filmul în mintea celor care suferă de atacuri de panică. Anxietatea și efectele atacului de panică sunt atât de traumatizante încât nasc întrebarea “când mi se va întâmpla iar?”

În cazurile extreme, după repetate experiențe de atac de panică, o persoană poate deveni atât de înspăimântată de o posibilă reacție în spații în care nu se simt în siguranță, încât ajung să se izoleze și să se “închidă” doar în spațiile care le sunt familiare. Această afecțiune este cunoscută ca agorafobie. Reține că o persoană care suferă de agorafobie nu se bucură de viața sa limitată, ci duce doar o viață deprimantă, într-o continuă anxietate și teamă că ar putea să experimenteze în orice moment, în public,  un nou atac de panică.

Așadar, să înțelegem mai bine…

Ce este un atac de panică?

Organismul are un sistem de răspuns la frică, sistem ce pregăteşte individul pentru a face faţă unei situaţii sau pentru a se feri de pericol. Atacul de panică survine atunci când acest sistem reacţionează exagerat sau când nu este necesar. În timpul atacului de panică, sistemul nervos reacţionează ca atunci când se are de a face cu o situaţie ameninţătoare de viaţă.

Atacul de panică reprezintă o stare de frică sau de anxietate intensă, apărută brusc, în situații în care nu este amenințată viața, determinând accelerarea ritmului cardiac, respirații rapide și scurte, sentimentul de pierdere al controlului și de moarte iminentă.

Atacurile de panică încep de obicei din senin atingând punctul maxim după aproximativ 10 minute și pot dura până la 30 de minute. Atacurile de panică pot dura 15 secunde sau pot apărea frecvent durând mai mult timp, câteodată câteva ore.

Am putea descrie un atac de panică ca pe un coșmar emoțional, iar rezultatul său este în cele mai multe cazuri unul dureros din punct de vedere mental și emoțional. Cea mai mare teamă care apare este că ar putea să se întâmple din nou. Panica nu este neapărat provocată de o circumstanță cunoscută și poate rămâne un mister. Deși niciun atac de panică nu vine din senin, nu întotdeauna cauza este una evidentă.

Cauzele atacurilor de panică

Deși cauzele exacte ale atacurilor de panică și ale tulburării de panică sunt neclare, tendința de a avea atacuri de panică pornește în cele mai multe cazuri din mediul familial. Există, de asemenea, o legătură cu evenimentele de tranziție majore în viață, cum ar fi absolvirea facultățiii și integrarea într-un loc de muncă, căsătoria sau apariția unui copil. Stresul sever, cum ar fi moartea unui iubit, divorțul sau pierderea locului de muncă pot provoca, de asemenea, un atac de panică.

Atacurile de panică pot fi, de asemenea, cauzate de afecțiuni medicale și alte cauze fizice.
Cei mai importanți factori care pot conduce la un atac de panică sunt:

Factori biologici:
– hipersecreția de adrenalină;
– sensibilitate crescută la modificări hormonale;
– hipersensibilitate la unii stimuli fizici (temperatură, lumină);
– reacții adverse la medicamente;
– dificultati de integrare a diferitelor informatii: vizuale, tactile, de echiibru.

Factori de personalitate:
– hipersensibilitate la stimuli de natură emoțională;
– perfecționism;
– un nivel ridicat de imaginație/creativitate;
– gândire în termeni de “alb și negru”;
– nevoia de control/aprobare;
– tendința de a nega sau suprima sentimente;
– tendința de a ignora necesitățile de ordin fizic.

Factori familiali:
– prezența unui părinte cu tulburare anxioasă;
– abuzul fizic sau psihic;
– mediul familial cu reguli foarte stricte;
– critica exagerată sau așteptări nerealiste din partea părinților;
– părinte/părinți alcoolici.

Semne și simptome ale unui atac de panică

  • Respirație grea sau hiperventilație
  • Palpitații, bătăi puternice ale inimii
  • Dureri toracice
  • Sentimentul de sufocare
  • Senzații de irealitate sau detașare
  • Transpirație
  • Valuri de căldură sau frig
  • Greață sau disconfort abdominal
  • Senzație de amețeală
  • Senzație de amorțeală sau furnicături
  • Puls accelerat
  • Teama de moarte, de a pierde controlul sau de a înnebuni

Mulți oameni experimentează atacuri de panică fără alte episoade sau complicații. Există foarte puține motive pentru care ar trebui să-ți faci griji dacă ți s-a întâmplat o dată sau de două ori în viață, fără o legătură între momente. Dacă însă atacuri de panică sunt frecvente sau apar frecvent în anumite momente cheie din viața ta, este posibil să fi dezvoltat o tulburare de panică. Tulburarea de panică este caracterizată de atacuri de panică repetate, combinate cu schimbări majore în comportament sau anxietate persistentă în ceea ce privește atacurile ulterioare.

Este posibil să suferide tulburare de panică dacă:

  • Experimentezi  atacuri de panică frecvente, neașteptate, care nu sunt legate de o situație specifică
  • Îți faci multe griji și te temi de un nou atac de panică
  • Te comporți diferit din cauza atacurilor de panică, de exemplu eviți locurile în care te-ai panicat anterior

Dacă suferi de o tulburare de panică, atacurile de panică recurente au un fel de taxă emoțională. Teama  și teroarea intensă pe care ai simțit-o în timpul atacurilor îți poate afecta în mod negativ încrederea în sine și poate provoca o perturbare gravă a vieții de zi cu zi. Așa cum am spus și mai sus, dusă la extrem, această anxietate sporită poate duce la agorafobie.

Ce este Agorafobia? 

Agorafobia a fost în mod tradițional considerată ca  o teamă de locurile publice și spațiile deschise. Cu toate acestea, se consideră acum că agorafobia se dezvoltă ca o complicație a atacurilor de panică. Dacă ești agorafob, îți este frică să ai un atac de panică într-o situație în care evadarea ar fi dificilă sau jenantă. Ți-ar putea fi, de asemenea, frică de un atac de panică în care nu ai putea obține ajutor.

Persoanele care sufera de această afecțiune mentală simt nevoia să fie în permanență în compania cuiva, se tem să își părăsească locuința sau să se afle în situații stânjenitoare, provocate de propriile reacții cauzate de panică.

In general, cei care suferă de agorafobie nu se simt confortabil în locuri publice, mai ales în aglomeratie. Aceasta fobie poate fi atât de copleșitoare încat să conducă la izolarea la domiciliu.

Simptomele comune ale agorafobiei sunt:

  • teama de a fi singur într-o anumită situație
  • teama de a fi în locuri publice aglomerate
  • teama de a pierde controlul în spatii publice
  • teama de a te afla în locuri de unde este greu de ieșit, precum lifturi sau mijloace de transport în comun
  • neputința de a părăsi locuința pentru perioade lungi de timp
  • sentimentul de neajutorare
  • dependența exagerată de alte persoane.

Cum se tratează atacurile de panică?

Dacă suferi de atacuri de panică în mod frecvent sau chiar un singur astfel de episod te-a speriat suficient de tare încât să îți provoace o stare continuă de stres și anxietate, cu siguranță ești unul dintre oamenii care au nevoie de ajutor. Deși atacurile de panică nu te afectează la nivel fizic și sunt uneori tratate poate prea superficial de cei din jurul tău, pentru sănătatea ta mintală și emoțională este vital să înveți să depășești momentul.

În mod obișnuit, tratarea atacului de panică are scopul de a ușura impactul pe care îl are anxietatea asupra vieții tale și te  învață cum să faci față când veți simți că un atac poate fi declanșat. Terapiile psihologice sunt opțiuni de tratament obișnuite, iar în unele cazuri poate fi prescrisă și medicamentație.

În continuare, eu voi scrie despre rolul și cum te poate ajuta hipnoterapia pentru a trata atacurile, tulburările de panică și agorafobia.

Hipnoterapie pentru atacuri de panică

Hipnoterapia devine o metodă tot mai recunoscută pentru tratarea anxietății și, de asemenea, este foarte utilă în gestionarea atacurilor de panică.

Hipnoterapia pentru anxietate poate ajuta la reconstruirea încrederii de sine și la sporirea stimei de sine, precum și la reducerea sentimentelor de frică și îngrijorare. Hipnoterapia te poate ajuta să înveți și să dezvolți capacitatea de a accesa o stare de spirit calmă, care este necesară pentru a te ajuta să faci față emoțiilor copleșitoare pe care le simți.

Hipnoza pentru atacurile de panică este similară hipnoterapiei pentru anxietate. Scopul este să accesezi subconștientul și să utilizați  puterea de sugestie pentru a promova schimbările pozitive. Sugestiile folosite de hipnoterapeut vor fi adaptate situației tale individuale; ceea ce provoacă atacurile de panică și de ce, și ce se poate face pentru a schimba modul în care organismul tău răspunde la factorii declanșatori.

Hipnoterapia pentru atacurile de panică te poate ajuta să îți recâștigi sentimentul de control și normalitate în viața ta. Te poate ajuta să înțelegice anume a cauzat anxietatea, să recunoașteți semnele declanșării unui atac și îți oferă instrumentele necesare pentru a depăși momentul.

Relaxarea este, de asemenea, o parte a terapiei. Atacurile de panică pot provoca adesea sau pot agrava senzația de anxietate, deoarece te temi de următorul atac, fără să știi când se va întâmpla. Tot cu ajutorul hipnozei poți învăța tehnici de relaxare, pentru a te ajuta să reduci stresul și îngrijorarea generală – scăzând riscul unui alt atac.

Reține! Persoanele care suferă de panică sau de agorafobie nu sunt “nebune”, nu au probleme mintale sau emoționale extreme și nu au nevoie de  terapie pentru perioade lungi de timp. În cazul hipnoterapiei, sesiunile depind de gravitatea și durata problemei și de dorința clientului de a participa activ la schimbare.

Atunci când o persoană cu atacuri de panică este motivată să rezolve problema și dispusă să accepte sugestii de vindecare, acea persoană schimbă literalmente modul în care creierul răspunde la stres/anxietate/panică. Când schimbi modul în care creierul răspunde, anxietatea și panica vor continua să se micșoreze, sugestiile vor deveni mai puternice și panica va înceta să mai provoace probleme.

Depășirea tulburării de panică înseamnă să nu mai apară atacurile de panică pornind de la  simptomele inițiale care conduc la un astfel de eveniment. Simptomele de bază trebuie să dispară înainte de a spune că cineva a “depășit” tulburările de panică.

Când vine vorba de atacuri de panică, terapia poate face o mare diferență. Dar există multe lucruri pe care le poți face și singur pentru a evita viitoare evenimente similare:

  • Informează-te despre panică și anxietate. Simpla cunoaștere a mai multor informații despre atacurile de panică ajută la ameliorarea stresului. Așa că citește cât mai mult despre anxietate, tulburare de panică și înțelege ce se întâmplă cu tine când experimentezi un atac de panică.
  • Evită fumatul, alcoolul și cofeina. Toate acestea cred gradul de risc la atacuri de panică atacuri mai alea la oamenii susceptibili. Ca urmare, este bine să eviți alcoolul, țigările, cafeaua și alte băuturi cu cofeină. De asemenea, ai grijă la medicamentele care conțin stimulente, cum ar fi pastilele de slăbit.
  • Învață să controlezi respirația și fă constant exerciții de respirație. Hiperventilația (aprinderea și senzația de apăsare a pieptului) este unul dintre cele mai întâlnite simptome în timpul unui atac de panică, și cea care generează panica. Respirația profundă, pe de altă parte, poate ameliora simptomele de panică.
  • Practică tehnici de relaxare. Atunci când practici în mod regulat activități precum yoga, se întărește răspunsul de relaxare al organismului – opusul răspunsului la stres implicat în anxietate și panică. Și nu numai, aceste practici măresc și sentimentele de bucurie și echilibru.
  • Conectează-te mai mult cu familia și prietenii. Riscul apariției unui atac de panică este mai mare în cazul persoanelor care se izolează sau nu au relații sociale apropiate.
  • Fă sport regulat. Exercițiul este un remediu natural de anxietate, așa că încearcă să te deplasezii timp de cel puțin 30 de minute pe zi (trei sesiuni de 10 minute sunt la fel de bune). Exercițiul ritmic care necesită mișcarea atât a brațelor cât și a picioarelor – cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul sau dansul – poate fi deosebit de eficient.
  • Dormi suficient. Somnul insuficient sau de slabă calitate poate provoca și spori anxietatea, așa că încercă să dormi între 7 și 9 ore în fiecare noapte.

Dacă ți-a plăcut, poți chiar să te abonezi la newsletter! Chestia aia de mai jos unde bagi datele tale și apoi dai click pe butonul pe care scrie ‘Mă Abonez’!

PS: Spread the Dragostea! Dă și altora să citească, distribuie mai departe!

0/5 (0 Reviews)